Citeste
Sursele de zgomot pentru interior se pot imparti in doua categorii, respectiv:
A. Surse de sunet directe
Sunet transmis pe cale aeriana. Este sunetul care se transmite prin peretii despartitori. Pentru un perete simplu alcatuit dintr-un singur material este cunoscuta relatia potrivit careia o dublare a masei sau a frecventei conduce la scaderea indicelui de transmisibilitate cu 6 dB. Totusi aceasta relatie trebuie privita cu rezerve mai ales la domeniul de frecvente intre 2000 si 5000 Hz, domeniu in care se manifesta si vibratia naturala a peretelui.
Sunet de impact. Acest sunet este sunetul aparut la podea-tavan si este masurat prin utilizarea unui ciocan de impact, cum ar fi cel produs de Brüel & Kjær Sound & Vibration Measurement, tip 3207
B. Surse de zgomot de la echipamentele din cladire
Sunet de la sistemele de incalzire, ventilatie si aer conditionat. Sunetul produs astfel este un sunet care nu respecta mereu clasicul drum sursa-cale-receptor, fiind intalnite situatii in care zgomotul auzit sa fie cel al motorului ventilatorului, zgomot aerodinamic datorat curgerii aerului prin conducte sau zgomot produs de turbulente la gura de aerisire.
Alte surse de zgomot. Printre celelalte surse de zgomot care pot provoca neplaceri sunt incluse, fara a fi limitate la acestea: zgomotul de la instalatiile de apa, de la transformatoare, de la lifturi.
Surse de zgomot “exotice”
Zgomotul produs de vant. Una din sursele de zgomot considerate speciale in cadrul acusticii interiorului este cea produsa de zgomotul vantului in exteriorul cladirii. Aceasta problema apare cu precadere in cazul cladirilor inalte.
Zgomotul de joasa frecventa. Apare cu precadere datorita utilizarii materialelor ieftine, usoare utilizate sau din cauza sistemelor hi-fi utilizate in interior. Este tipul de zgomot impotriva caruia se pot lua masuri foarte greu, eliminarea zgomotului produs la frecventele 50 – 400 Hz fiind de multe ori imposibila dupa terminarea constructiei.
